Tema 2

Concepte teoretice privind musculatia startului in natatie

La înot, contracţiile comune mai des întâlnite pot fi:

– contracţii musculare fazice/ciclice proprii tehnicii de înot ( regimul de antrenament);

– contracţii exploziv-balistice aciclice (start, întoarceri);

– contracţii ciclice reluate în viteză, cu detentă ridicată, la intensitatea impusă de distanţa de înot (exerciţii de verificare, control întrecere, proba de concurs).

Forţa la copiii antepubertari este o calitate puţin perfectibilă.

Forţa unor grupe musculare angrenate specific prin tehnica de înot poate fi dezvoltată astfel:

– extensia picioarelor (vâslirea la bras) cicluri nu mai lungi de 10 zile;

– flexia braţului (întins) pe trunchi (ce corespund apăsarea+tracţiunea vâslirii ) cicluri nu mai lungi de 15 zile;

– pronaţia braţelor (vâslirea circulară la bras) sau rotarea humerusului în umăr (‘arm rotation’) + adductorii coapselor în cicluri de cca. 4 săptămâni; aceste cifre pot sugera o periodizare a lecţiilor de verificare sau control la o medie de 4 săptămâni (3 săptămâni de încărcare+ 1 dezobosire…), după care se vor putea modifica proporţiile (%) anterioare.

Se recomandă exersarea unor mişcări cu mare amplitudine pe durate care să însume cca. 30-90 sec. (evident cu intensităţi asemănătoare celor din concurs). Pentru a doza corect durata unui exerciţiu se va estima durata unei mobilizări ( durata medie a unui ciclu de vâslire), valoarea găsită va fi raportată la timpul de efort (3o-90 sec.) pentru a afla numărul de repetări ce vor putea fi simulate, valori, la care se va adăuga timpul necesar de manifestare pasivă a mişcărilor (de întregire a ciclului)

Debbie Bogert, in 2005, Physiological Kinesiology Lab, prezinta detaliat musculatia implicata la startul de sus in natatie. Principalele pozitii ale startului sunt reprezentate de urmatoarea musculatie :